In perioada 18-19 ianuarie 2012 a avut loc la Copenhaga intalnirea Bologna Follow-Up Group. Cele mai importante puncte ale intalnirii au fost discutarea draftului comunicatului pe care ministrii tarilor membre Spatiului European al Invatamantului Superior il vor semna la Palatul Parlamentului cu ocazia Conferintei Ministeriale de la Bucuresti din perioada 26-27 aprilie si raportul reformelor Procesului Bologna implementate in toate cele 47 de state membre Spatiului European al Invatamantului Superior.

Discutiile au fost dominate, de asemenea, si de subiecte referitoare la situatia economica actuala. Mai multe guverne si-au exprimat ingrijorarea cu privire la implicatiile date de rata ridicata a somajului, in special pentru tineri.

S-a ajuns la concluzia ca intre invatamantul superior si societate ar trebui sa existe o corelatie directa, piata muncii fiind liantul dintre ele, avand o foarte mare importanta.

In ceea ce priveste reformele implementate, s-au facut progrese insa probleme inca mai exista, de exemplu, in utilizarea sistemului de credite. De asemenea, stabilirea de cadre nationale de calificare si de recunoastere a invatarii anterioare sunt probleme pe care reformele in asteptare se asteapta sa le rezolve.

De asemenea, BFUG a aprobat, in principiu, o noua strategie pentru mobilitatea studentilor in Europa, in scopul de a atinge obiectivul de a avea 20 % din absolventi in 2020, care au avut o experienta de mobilitate. Discutii asupra planului de actiune exacta se vor continua la intalnirea BFUG din martie si inainte de Conferinta Ministeriala.

Mai multe detalii gasiti aici: http://www.esu-online.org/news/article/6001/Bologna-Follow-Up-Group-debates-future-of-Bologna-Process/

Comisia Europeana a prezentat o noua strategie de modernizare a Invatamantului Superior urmarindu-se astfel indentificarea domeniilor prioritare in care, pe de o parte, tarile UE sa depuna mai mult efort pentru a atinge obiectivele comune de educatie si pe de alta parte, stabileste modalitatea in care Uniunea Europeana poate sa sprijine politicile de modernizare ale acestor state.

Unul dintre domeniile prioritare in care sunt necesare reforme este finantarea invatamantului superior. In acest sens, bugetul multianual UE (2014-2020) se doreste a fi majorat substantial pentru educatie, formare profesionala si cercetare. De altfel, conform unor rapoarte, reiese faptul ca în Europa rata de investiţie in invatamantul superior este de 1.3 % din PIB, una foarte mica comparativ cu cea a Statelor Unite ale Americii de 2.7%.

Pentru consolidarea impactului pe termen lung si complementaritatea din fondurile UE a finantarii sunt propuse 2 programe şi anume:

• Orizont 2020: Programul - cadru pentru cercetare si inovare ce-si propune ca finanţarea UE sa devina mai atractiva prin finantarea inovaţiei/cercetarii si mai usor de accesat

• Educaţie Europa: Program unic de formare pentru educatie si tineret prin introducerea unor metode inovative de predare si prin recunoasterea cunostintelor dobandite in cadrul mobilitatilor.

Un alt domeniu se refera la sporirea numarului de studenti, astfel incat sa se atinga unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020 cu privire la faptul ca cel puţin 40% dintre tinerii UE cu varsta cuprinsa intre 30-34 ani trebuie sa fi absolvit studii superioare. In prezent, in Europa exista un numar de 19 milioane de studenti si 4000 de universitati si alte institutii de invatamant superior, aceste numere crescand substantial in ultimii ani.

Conform declaraţiei comisarului european Androulla Vassiliou, “Invatamantul superior reprezinta un motor puternic al cresterii economice si deschide cai catre un nivel de trai mai bun si sanse egale pentru oameni. De asemenea, este cea mai buna asigurare impotriva somajului. Cu toate acestea, prea multi absolventi gasesc cu greu locuri de munca de calitate. Trebuie sa reformam invatamantul superior si formarea profesionala astfel incat sa ne dotam tinerii cu competentele de care au nevoie pentru a-si valorifica potentialul in materie de dezvoltare si de capacitate de insertie profesionala.” De asemenea, se doreste imbunatatirea calitatii si relevantei invatamantului superior astel incat programele de invatamant sa satisfaca cerintele pietei muncii.

De asemenea, un alt domeniu vizat de reforma este mobilitatea. Se urmareste promovarea mobilitatii prin imbunatatirea procesului de recunoastere a studiilor in strainatate prin consolidarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) si sustinerea mobilitatii studentilor tinand cont de hotararile Curtii Europene a Justitiei si a standardelor de asigurare a calitatii educatiei.

Mai multe informatii pot fi obtinute accesand urmatorul link:

http://ec.europa.eu/education/news/news3049_en.htm

Potrivit primului raport de activitate privind Strategia Europeană 2020 adoptată de Comisie la 12 ianuarie 2010, obiectivele naţionale nu sunt, pana in prezent, suficiente pentru a atinge obiectivul general al UE in 2020. Cele mai multe dintre programele naţionale de reformă din statele membre nu reuşesc să indice dacă măsurile descrise sunt lansate sau adaptate priorităţilor din cadrul Europa 2020.

"Statele membre ar trebui să rămana la obiectivele care si le-au stabilit, dacă nu doresc ca Strategia UE 2020 sa esueze inca din primul an de punere in aplicare. Comisia Europeană şi părţile interesate ar trebui să deţină guverne responsabile pentru a evita un eşec in acest sens" a declarat Bert Vandenkendelaere, preşedintele ESU. Toate ţările UE au stabilit obiective naţionale, cu excepţia Regatului Unit şi a Ţărilor de Jos, insa aceste obiective sunt in mod clar insuficiente.

In timpul intrunirii Consiliului Tineretului, Educaţiei şi Sportului, miniştrii vor prezenta punctele lor de vedere privind fezabilitatea atingerii obiectivelor educaţionale din cadrul Europa 2020, precum şi părerile privind măsurile urgente necesare in domeniul educaţional care ar trebui aduse in atenţia Consiliului European care se va intruni in 25 martie 2011.

Cele două obiective legate de educaţie din cadrul strategiei Europa 2020 susţin că pană in 2020 procentul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 18-24 care parasesc prematur scoala trebuie să fie sub 10% şi că cel puţin 40% dintre tinerii Uniunii Europene cu varste cuprinse intre 30-34 ani trebuie să fi finalizat studii superioare. Vandenkendelaere: "Facem apel la Comisia Europeană in ceea ce priveste intensificarea activităţii de ajutorare a statelor membre in fixarea obiectivele corespunzătoare. Incă se mai pot face modificări in programele naţionale educaţionale. "

La 29 aprilie 2008, ESU (European Students Union) ca organizaţie-umbrelă pentru 44 de federatii naţionale din 37 de ţări a formulat Carta Drepturilor Studenţilor - document ce cuprinde drepturi şi libertăţi de care studenţii de pretutindeni beneficiaza. Cele 34 de puncte al documentului vizează accesul la invăţămantul Superior, implicarea studentului in procesul educaţional, aspectele sociale şi academice, dar şi dreptul la confidenţialitate şi acces la informaţie. Cele mai importante drepturi ce se regăsesc in acest document sunt: dreptul studenţilor de a participa ca parteneri egali la imbunăţăţirea continuă a programelor de studii, dreptul de a cere evaluarea lucrărilor lor de către un examinator extern, dreptul la recunoaşterea corectă a calificărilor şi dreptul la un program de studiu flexibil.
Acest document vine ca răspuns la o nevoie fireasca pe care studenţii o au de a le fi recunoscute drepturile şi implicarea in educaţie.

Pe 14 octombrie, ESU a lansat in colaborare cu EI (Education International), o publicaţie ce detaliaza conceptul de invăţămant centrat pe student (ICS) şi prezintă modalităţi prin care acesta se poate implementa in mediul academic.

Conceptul se caracterizează prin axarea pe invăţare activă, pe responsabilitate, respect şi interdependenţă intre profesor şi student şi o abordare reflexivă a procesului de predare şi invăţare. Principalele beneficii pe care acest tip de invăţămant le are ar putea fi creşterea calităţii, imbunătăţirea statutului profesorilor, atragerea studenţilor, capacitatea instituţiilor de a-şi evalua cursurile şi scăderea ratei de abandon şcolar.

Structura publicaţei tratează diferenţiat implementarea invăţămantului centrat pe student pentru profesori şi pentru instituţii. Sunt prezentate modalităţi prin care profesorii pot implementa acest concept la cursul lor. Multe dintre acestea se bazează pe dialog. in cazul instituţiilor se pune accent pe dobandirea de cunoştinţe şi competenţe, dar şi pe calitate.

Pe de altă parte, deşi obiectivele Procesului Bologna au fost divizate in mai multe linii de acţiune de-a lungul timpului, legătura acestora cu ICS este evidentă datorită numeroaselor elemente ale procesului care pot ajuta la formarea unui sistem funcţional bazat pe ICS. Majoriatea vizează flexibilitatea şi o mai bună vizibilitate a competenţelor pe care studenţii le dobandesc. Manualul aduce, cu siguranţă, un plus mediului academic şi vine in sprijinul profesorilor, dar şi al studenţilor care cred in educaţia de calitate şi recunosc importanţa sa.

Anul International al Tinerilor declarat de catre Organizatia Natiunilor Unite a inceput de Ziua Internationala a Tinerilor (12 August). Studentii si tinerii sunt o parte decisiva a fiecarei comunitati si merita sa se investeasca in traseele lor personale de invatare pentru a deveni cetateni activi. In particular, speram sa vedem posibilitati mai bune pentru ca oamenii sa se mobilizeze liber intre sistemele educationale, pentru a face schimburi intr-o Europa cu granite deschise, spune presedintele ESU, Bert Vandenkendelaere.

"In Europa, avem nevoie de un efort mai puternic pentru a imbunatati accesul si calitatea invatamantului nostru superior in beneficiul viitoarei societati. Speram ca programul Youth on the Move sa fie inceputul unui contributii politice si financiare a tuturor statelor Europene catre acel spatiu educational cu granite deschise" spune Vandenkendelaere.
Youth on the move este una dintre initiativele principale ale strategiei Uniunii Europene numita EU 2020, care a fost adoptata de catre Consiliul Europei in Iunie. Strategia are ca obiectiv cresterea situatiei economiei Europei prin imbunatatirea cunostintelor, creativitatii si inovarii, printre altele, ca motoare ale viitorului in UE. Initiativa Youth on the Move va fi lansata in 15 Septembrie.
"In afara de programul Erasmus, noi nu am observat eforturi impresionante de imbunatatire a mobilitatii studentilor in Europa. Este timpul ca tarile sa isi respecte angajamentele prin masuri concrete care sa nu solicite contributii aditionale din partea studentilor.
"Noi vedem mobilitatea ca pe o ascensiune sociala, care ar trebui sa incurajeze tinerii care provin din medii economic si social scazute. Pentru ca acest lucru sa devina realitate, trebuie sa ne gandim, de asemenea, la mecanisme adecvate de suport pentru a face mobilitatea sa devina realitate pentru ei", declara Vandenkendelaere.

Reprezentantii studentilor la nivel european afirma intr-un comunicat de presa faptul ca reforma de implementare a Procesului Bologna inainteaza intr-un ritm prea lent, luand in considerare intervalul de timp planificat Spatiului European al Invatamantului Superior.
La finalul primului semestru din asa-numitul Spatiu European al Invatamantului Superior, nu s-au schimbat foate multe. Problemele de recunoastere a studiilor facute in strainatate sau eliberarea gratuita a unui supliment de diploma intr-o limba de circulatie internationala nu s-au rezolvat inca. "Acestea sunt probleme de baza, insa pentru studenti, problemele au impact asupra capacitatii de a functiona intr-un Spatiu European al Invatamantului Superior unit", spune Robert Santa, membru al Comitetului Executiv din cadrul Federatiei Europene a Studentilor.

Santa reprezinta ESU in Bologna Follow‐Up Group, care conduce si monitorizeaza implementarea reformelor Procesului Bologna asupra invatamantului superior in Europa. In perioada 24‐25 August, grupul a avut prima intalnire de dupa reunirea ministrilor educatiei la Budapesta si Viena din martie. Robert Santa a declarat:
"Discutiile nu au adus multe lucruri noi si exista o evidenta clara a faptului ca problemele nerezolvate ale implementarii procesului Bologna sunt tot mai numeroase. Adesea, exista o lipsa de concentrare. Trebuie sa concentram procesul asupra studentilor". "Exista totusi o lumina la capatul tunelului si anume discutarea noilor metode de lucru menite sa extinda transferul de know-how in cadrul Spatiului European al Invatamantului Superior . Oricum, va fi nevoie de fonduri semnificative pentru ca aceasta sa inceapa sa functioneze".

Vom insista in continuare sa avem o discutie serioasa in ceea ce priveste: lipsa suportului social si educational pentru studenti, barierele financiare si administrative asupra studentilor care vor sa studieze in alta tara si schimbarea mult prea inceata in educatia care este in primul rand si cel mai mult bazata pe perspectiva cadrului didactic.