Despre Procesul Bologna

Un proces de reformă europeană pentru îmbunătăţirea proaspătului creat Spaţiu European al Învăţământului Superior

Noul obiectiv central al Procesului Bologna este de a îmbunătăţi Spaţiul European al Învăţământului Superior (SEIS), bazat pe cooperare internaţională şi schimb academic, care este atractiv pentru studenţii şi personalul European, precum şi studenţilor şi personalului din alte părţi ale lumii.

Proaspătul creat Spaţiu European al Învăţământului Superior

• facilitează mobilitatea studenţilor, absolvenţilor şi a personalului din învăţământul superior;
• pregăteşte studenţii pentru carierele lor viitoare şi pentru o viaţă ca cetăţeni activi în societăţile democratice, şi va sprijini dezvoltarea personală a acestora;
• oferă acces larg la educaţie superioară de înaltă calitate, bazată pe principii democratice şi pe libertatea academică.

De ce este numit Procesul Bologna şi cine participă?

Procesul Bologna este numit după Declaraţia de la Bologna, care a fost semnată în oraşul italian Bologna la 19 iunie 1999 de către miniştrii responsabili cu învăţământul superior din 29 de ţări europene. Astăzi, procesul Bologna uneşte 47 de tari – toate fiind părţi la Convenţia Culturală Europeană şi angajate la obiectivele Spaţiului European al Învăţământului Superior. O caracteristică importantă a Procesului Bologna – şi cheia succesului său – este ca aceasta implică, de asemenea, Comisia Europeană, Consiliul Europei şi UNESCO-CEPES, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superior, studenţi, personal, angajatori şi agenţii de asigurare a calităţii.

Care sunt reformele şi despre ce este vorba?

• Diplome uşor de citit şi comparabile, organizate într-o structură pe trei cicluri (de exemplu, licenţă-master-doctorat): Ţările stabilesc în prezent cadre naţionale de calificări care sunt compatibile cu cadrul general al calificărilor pentru Spaţiul European al Învăţământului Superior şi definesc rezultate ale învăţării pentru fiecare din cele trei cicluri.
• Asigurarea calităţii în conformitate cu Standardele şi liniile directoare pentru Asigurarea Calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior (ESG).
• Corecta recunoaştere a diplomelor străine şi a altor calificări din învăţământul superior, în conformitate cu Consiliul Europei / Convenţia privind recunoaşterea UNESCO.

Munca este, de asemenea, întreprinsă în domenii mai largi de relevanţă ale societăţii, precum legături între învăţământul superior, cercetare şi inovare; participare echitabilă şi învăţare pe tot parcursul vieţii.

Reformele în curs vor avea un impact puternic asupra modului în care învăţământul superior European se raportează la învăţământul superior din alte părţi ale lumii, motiv pentru care Miniştrii au adoptat o Strategie pentru Spaţiul European al Învăţământului Superior în context mondial.