Bologna în Universități

• Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – MECTS

• Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior – ARACIS

• Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior – CNFIS

• Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social – ACPART

• Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale – ANPCDEFP

• Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU

• Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România

In perioada 2007 – 2013, sistemul educational romanesc va beneficia de investitii dinfonduri structurale, direct sau indirect, prin trei programe de finantare: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) si Programul Operational Regional (Regio). Printre prioritatile vizate a fi finantate pot fi mentionate: cresterea accesului la educatia initiala si continua, invatarea pe tot parcursul vietii, imbunatatirea managementului la toate nivelele sistemului de invatamant si o infrastructura de ultima ora.

POS DRU este principalul program de finantare alocat modernizarii sistemului educational, dar doar primele doua axe prioritare sunt destinate educatiei si formarii profesionale initiale si continue.

POS CCE se adreseaza cu precadere invatamantului superior, prin activitatile de cercetare si de educatie pe care le finanteaza.

Prin Regio unitatile de invatamant pot beneficia, indirect, de fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de educatie. De aceasta data, solicitantii sunt comunitatile locale, iar sistemul de invatamant va beneficia de dotari si de infrastructura moderna, ca urmare a cererilor de finantare depuse si aprobate pentru finantare de comunitatile locale.

Pana acum, Romania s-a implicat activ in initiativele Uniunii Europene de a aduce sistemele educationale si de formare mai aproape unele de altele, iar intalnirea din aprilie de la Leuven si Louvain-la-Neuve consituie un nou punct de referinta pentru Romania, intrucat raportul prezentat de tara noastra la conferinta ministeriala va marca evolutiile inregistrate in ultimii doi ani in domeniul educatiei si formarii.

Rapoarte Nationale

1. Raportul National de tara (2005)

2. Raportul National de tara (2007)

3. Raportul National de tara (2009)

Raport: Implementarea Procesului Bologna in Romania: perspectiva studentilor (2009)

Romania este participanta la Procesul Bologna inca de la momentul lansarii sale in 1999. De atunci si pana in prezent a fost adoptat un cadru legislativ complex pentru ca sistemul de educatie sa se alinieze la cerintele diverselor initiative la nivel european, pentru a creste mobilitatea studentilor, a sanselor lor pe piata muncii, pentru a reduce numarul de specializari universitare si pentru a creste participarea la programele de masterat si doctorale.

In anul 2004 s-a adoptat Legea nr. 288 cu privire la organizarea invatamantului superior pe 3 cicluri (licente, master, doctorat). Incepand cu anul universitar 2005-2006 a demarat efectiv organizarea invatamantului superior pe cele 3 cicluri de studii. La acest moment sunt adoptate prin hotarari ale guvernului elementele de cadru metodologic si principial privind organizarea studiilor universitare de masterat si de doctorat. In anul 2008 a absolvit prima promotie de studenti ai ciclului de studii de licenta in conformitate cu principiile Procesului Bologna, iar incepand cu anul universitar 2008-2009 au dat admitere primii candidati la ciclul de studii de masterat ca studii universitare.

Prin HG 1175/2006 s-a adoptat o noua structura a primului ciclu (de licenta) pe domenii de studiu, in concordanta cu principiile Procesului Bologna. Decizia cuprinde 15 domenii generale de studiu si specializarile corespunzatoare si se aplica tuturor institutiilor de invatamant superior de stat si particulare. Reducerea numarului domeniilor de studiu permite o mai buna coordonare intre oferta de programe de studii a institutiilor de invatamant superior romanesti si cea specifica sistemelor de invatamant superior din viitorul SEIS.

M.Ed.C. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenta garanteaza ca reforma din curricula programelor primului ciclu in acelasi domeniu de studii include definirea limpede a cunostintelor si abilitatilor dobandite de absolvent, diferite de cele dobandite prin ciclurile masterale si doctorale.

HG 404/2006, privind organizarea masteratelor, si HG 567/2005, care defineste obiectivul principal al programelor doctorale, constituie cadrul legislativ care defineste structurile ciclului doi si trei.

Dupa intrunirea de la Bergen, in invatamantul superior romanesc s-a acordat o atentie speciala dezvoltarii programelor post-doctorale. Aceste programe de cercetare avansata cu o durata de doi ani au fost introduse prin O.M.Ed.C. 3861/2005. Activitatile specifice acestor programe sunt cercetarea fundamentala si avansata, mobilitatea, dezvoltarea infrastructurii programelor de cercetare si de management.

O.M.Ed.C. 3617/16.03.2005 generalizeaza aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (European Credit Transfer and Accumulation System – ECTS) in universitatile romanesti. ECTS a fost introdus in 1998, dar era folosit mai ales pentru schemele de mobilitate cu partenerii straini. Acest nou Ordin stipuleaza folosirea generala a ECTS, care stimuleaza studentii in mobilitatea lor in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior si/au intre programele oferite de diferite universitati romanesti, in mod similar cu libertatea de miscare promovata de ECTS dincolo de hotare.

O.M.Ed.C. 4868/2006 privind introducerea Suplimentului la diploma pentru a certifica absolvirea unui ciclu de studii, stipuleaza ca, incepand din anul universitar 2005-2006, toate institutiile de invatamant superior trebuie sa elibereze, gratuit, Suplimentul la diploma.

Una dintre principalele realizari ale invatamantului superior din Romania, a fost adoptarea Legii 87/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. Aceasta lege abordeaza asigurarea calitatii in mod trans-sectorial, vizand toate organizatiile furnizoare de educatie care opereaza pe teritoriul Romaniei.
Legea prevede si crearea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior, o institutie de stat independenta cu competente de acreditare, evaluare academica si asigurare a calitatii.

Universitatile si-au elaborat propunerile privind programele de studii universitare de masterat de tip nou, si-au creat institutii organizatoare de doctorat si le-au inaintat catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior spre evaluare si autorizare. Totodata, a fost demarat si se afla in studiu avansat procesul de adoptare a cadrului national al calificarilor obtinute in invatamantul universitar.

Pentru conferinta ministeriala de la Londra din mai 2007, Romania a elaborat raportul de tara privind progresele inregistrate in perioada 2005-2007, al treilea din cadrul Procesului Bologna. Pe baza acestui raport, Grupul de urmarire al implementarii obiectivelor Procesului Bologna (BFUG) a realizat un set de scoruri nationale, in functie de criterii specifice pentru fiecare din cele 10 obiective Bologna. Romania a obtinut la acest exercitiu de inventariere a progresului un scor de 52 de puncte din 60 posibile, ceea ce ne plaseaza printre tarile avansate in acest proces.

• Pagina oficiala a Procesului Bologna ! �

• European Students` Union -ESU

• European Association for Quality Assurance in Higher Education – ENQA

• European University Association – EUA

• European Quality Assurance Register – EQAR

• European Commission -Education

• Eurydice – Network on education systems and policies in Europe

• Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD

Conferinta ministeriala Bologna 2018 – Paris

Declaratia de la Bologna a reformat structurile invatamantului superior european intr-un mod revolutionar si a jucat un rol remarcabil in consolidarea competitivitatii si atractivitatii invatamantului superior european.

Urmatoarea intalnire ministeriala regulata va avea loc in  2020, urmand ca viitoarele intalniri sa aiba loc in 2018 si 2020.

Tarile care au adoptat Procesul Bologna au fost selective in punerea în practica a obiectivelor, astfel încât este crucial sa continuam munca depusa pe liniile curente de actiune stabilite pana in 2010. Inca de la inceput, studentii au jucat un rol important în conceperea si implementarea obiectivelor Procesului Bologna. In acest sens, studentii din Europa isi propun, sa contribuie la dezvoltarea procesului intr-un mod critic dar constructiv si sa sugereze pasi concreti spre progres.

Astfel, in anul 2008, cu ocazia celei de a 55-a Adunare Generala a federatiilor nationale membre in ESU, reprezentantii studentilor din 38 de tari, au adoptat documentul programatic ” Catre 2020: Procesul bologna centrat pe student” (vezi aici). Pozitia colectiva este reflectata si inclusa in strategiile structurilor de reprezentare nationale ale studentilor.

In ceea ce priveste Procesul de la Bologna, este important de a accepta principiile acestui proces educational european. Realizarea Spatiului unic european al invatamintului superior presupune ca noii membri ai Procesului trebuie sa includa aceste principii in filozofia sistemului national de invatamint superior.

Aceste principii, care reies din declaratiile si comunicatele ministeriale de pana acum, sunt urmatoarele:

* mobilitatea internationala a cadrelor didactice si a studentilor;
* autonomia universitatilor;
* participarea studentilor in guvernarea invatamintului superior;
* invatamintul superior ca responsabilitate publica;
* dimensiunea sociala a Procesului de la Bologna.

1. Mobilitatea internationala a cadrelor didactice si a studentilor
“Promovarea mobilitatii prin depasirea obstacolelor in ceea ce priveste libera circulatie” (Declaratia de la Bologna) “Ministrii au reafirmat ca trebuie de a continua promovarea mobilitatii pentru a permite studentilor si a cadrelor didactice de a profita de bogatia Spatiului european al invatamintului superior, de diversitatea culturilor si a limbilor, de varietatea sistemelor universitare.” (Comunicatul de la Praga)

2. Autonomia universitatilor
“Institutiile de invatamint superior din Europa au de jucat un rol important in constructia Spatiului unic european al invatamintului superior , bazindu-se pe principiile fundamentale enuntate in 1988 in Magna Charta Universitarum. Acest punct este de o importanta capitala, deoarece independenta si autonomia universitatilor sunt garantii capacitatii sistemelor de invatamint superior si de cercetare de a se adapta continuu la cerintele si asteptarile societati si la progresul stiintific.” (Declaratia de la Bologna) “Ministrii estimeaza necesitatea de a revigora puterea decizionala a institutiilor de invatamint in ceea ce priveste organizarae interna si administrativa.” (Comunicat de la Berlin)

3. Participarea studentilor in guvernarea invatamintului superior
“Ministrii au afirmat ca studentii trebuie sa participe activ si sa contribuie atit in viata universitara cit si in stabilirea continutului educatiei.” (Comunicatul de la Praga) “Ministrii denota participarea constructiva a studentilor in Procesul de la Bologna si subliniaza necesitatea de includere continua a lor, inca din faza incipienta, in noi activitati Studentii sunt parteneri deplini in conducerea invatamintului superior. Ministrii denota ca masurile nationale, legale de asigurare a participarii studentilor sunt larg raspindite in politica educationala a invatamintului superior. Ei de asemenea cheama institutiile si organizatiile studentesti sa caute cai de implicare a studentilor in conducerea invatamintului superior.” (Comunicatul de la Berlin)

4. Invatamintul superior – o responsabilitate publica
“Ei (ministrii) au sustinut ideea ca invatamintul superior trebuie sa fie considerat un bun public si ca acesta este si va ramine o responsabilitate publica…” (Comunicatul de la Praga)

5. Dimensiunea sociala a Procesului de la Bologna
“Ministrii au reafirmat importanta sociala a Procesului de la Bologna. Necesitatea de a spori competitivitatea trebuie sa fie balansata cu obiectivele ameliorarii conditiilor sociale ale Invatamintului superior european, urmarind scopul intaririi coeziunii sociale si reducerii inegalitatii sociale si de gen atit la nivel national cit si ca cel european.” (Comunicatul de la Berlin)

Procesul Bologna este procesul pentru creerea Spatiului European al Invatamantului Superior si este bazat pe cooperarea dintre ministere, institutii de invatamant superior, studenti si personal din 46 de tari, cu participarea organizatiilor internationale. Acest site va pune la dispozitie informatii despre aplicarea procesului Bologna la nivel international, national si despre rolul ANOSR-ului in acest proces. Speram sa aveti parte de o experienta placuta si sa reveniti pentru a afla ultimele stiri, proiecte sau discutii pe acest subiect.

1. Cadrul calificarilor / Sistemul de invatamant bazat pe 3 cicluri de invatare

2. Studii in co-tutela

3. Mobilitate

4. Recunoasterea Calificarilor

5. Asigurarea Calitatii

6. Dimensiunea sociala

7. Angajabilitate

8. Invatamant pe tot parcursul vietii (Lifelong Learning)

9. Spatiul European al Invatamantului Superior (EHEA)

10. Invatamant centrat pe student

11. Raportare (Stocktaking)

12. Bologna dupa 2010

Procesul Bologna reprezinta un cadru prin intermediul caruia statele europene si-au propus sa creeze, pana in 2010, un Spatiu Unic European al Invatamintului Superior.

Realizarea acestui scop are rolul de a dezvolta in Europa o economie competitiva, bazata pe cunoastere, care ar avea potentialul de a oferi locuri de munca mai bune si de a crea o mai mare coeziune sociala.

Esenta Procesului Bologna consta in constientizarea faptului ca Europa Cunoasterii este un factor indispensabil al cresterii social-umane, precum si o componenta esentiala a procesului de consolidare si imbogatire a cetateniei europene.

Procesul Bologna incepe un an inainte de semnare a Declaratiei de la Bologna.

La 25 mai 1998, ministrii responsabili pentru invatamantul superior din Franta, Italia, Marea Britanie si Germania au semnat Declaratia de la Sorbona. Scopul acestui act consta in armonizarea arhitecturii sistemului European al Invatamantului Superior. Declaratia s-a axat pe necesitatea convergentei cadrului general al calificarilor si treptelor de studii intr-un spatiu european al invatamintului superior. Scopul declarat poate fi atins prin stabilirea unui sistem comun de studii superioare bazat pe anumite trepte de invatamnt (Bachelor, Master, Doctorat), precum si prin intensificarea si facilitarea mobilitatii studentilor, profesorilor, recunoasterea titlurilor si a calificarilor academice.

La 19 iunie 1999, ministrii responsabili pentru Invatamantul Superior din 29 de state, au afirmat intentia de a sustine si promova ideea crearii Spatiului European al Invatamantului Superior pana in anul 2010, prin semnarea la Bologna, a Declaratiei cu acelasi nume.

La 19 mai 2001, 33 de ministri europeni responsabili pentru Invatamantul Superior se intalnesc la Praga si, in vederea realizarii demersului formulat la Bologna, au determinat obiective noi.

Dupa Conferinta de la Praga a urmat Conferinta de la Berlin din 19 septembrie 2003, unde ministrii educatiei din 33 de tari europene au considerat necesara introducerea celui de-al treilea ciclu – doctorat, in vederea asigurarii unei corelari strinse dintre Spatiul European al Invatamintului Superior si Spatiul European al Cercetarii intr-o Europa a Cunoasterii.

In cadrul Conferintei de la Berlin, au aderat la Procesul de la Bologna Rusia si ex-tarile Iugoslave. Actualmente, 40 de tari sunt membri ai Procesului de la Bologna.

In mai 2005, la Bergen, in cadrul conferintei ministrilor europeni, responsabili de invatamintul superior la Proces a aderat si Republica Moldova, de rind cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia si Ucraina.

La conferinta ministeriala de la Londra, 2007, s-au luat masuri pentru infiintarea unui Registru al Agentiilor Europene de Asigurare a Calitatii in invatamantul superior cu scopul de a creste increderea in sistemul educational european si s-a adoptat o strategie cu privire la dimensiunea globala a Spatiului European pentru invatamant superior.

In aprilie 2009, la Leuven, Ministerele responsabile cu educatia superioara din 46 de tari semnatare ale Procesului Bologna s-au intalnit la Leuven si Louvain-la-Neuve pentru a stabili prioritatile pentru Spatiul European al Invatamantului Superior pana in 2020.  Acestia au subliniat in special importanta invatarii pe tot parcursul vietii, largirea accesului la educatia superioara si mobilitatea. Pana in 2020, cel putin 20% din absolventii Spatiului European al Invatamantului Superior vor fi trebuit sa fi studiat sau sa fi participat la un program de formare in afara tarii.

In martie 2010, la Viena a fost lansat Spatiul European al Invatamantului Superior de catre ministri de resort ai tarilor participante in Procesul Bologna. In cadrul conferintei ministri au realizat ca unele obiective ale procesului Bologna nu au fost bine implementate si explicate si au decis sa colaboreze strans cu toti studentii si alti actori implicati pentru a imbunatati mobilitatea, angajabilitatea si sa isi mareasca eforturile de dezvoltare a dimensiuni sociale pentru a permite accesul tuturor la un invatamant superior de calitate.

Putem constata ca Procesul de la Bologna defineste 11actiuni sau masuri specifice in drumul spre atingerea unui obiectiv mai general – crearea Spatiului European al Invatamantului Superior, care la randul lui va contribui la realizarea scopului ambitios, ce prevede crearea, in arealul Europei, a celei mai competitive si mai dinamice economii din lume.