Procesul Bologna reprezinta un cadru prin intermediul caruia statele europene si-au propus sa creeze, pina in 2010, un Spatiu Unic European al Invatamintului Superior.

     Realizarea acestui scop are rolul de a dezvolta in Europa o economie competitiva, bazata pe cunoastere, care ar avea potentialul de a oferi locuri de munca mai bune si de a crea o mai mare coeziune sociala.

     Esenta Procesului Bologna consta in constientizarea faptului ca Europa Cunoasterii este un factor indispensabil al cresterii social-umane, precum si o componenta esentiala a procesului de consolidare si imbogatire a cetateniei europene.

     Procesul Bologna incepe un an inainte de semnare a Declaratiei de la Bologna.

     La 25 mai 1998, ministrii responsabili pentru invatamantul superior din Franta, Italia, Marea Britanie si Germania au semnat Declaratia de la Sorbona. Scopul acestui act consta in armonizarea arhitecturii sistemului European al Invatamantului Superior. Declaratia s-a axat pe necesitatea convergentei cadrului general al calificarilor si treptelor de studii intr-un spatiu european al invatamintului superior. Scopul declarat poate fi atins prin stabilirea unui sistem comun de studii superioare bazat pe anumite trepte de invatamnt (Bachelor, Master, Doctorat), precum si prin intensificarea si facilitarea mobilitatii studentilor, profesorilor, recunoasterea titlurilor si a calificarilor academice.

     La 19 iunie 1999, ministrii responsabili pentru Invatamantul Superior din 29 de state, au afirmat intentia de a sustine si promova ideea crearii Spatiului European al Invatamantului Superior pana in anul 2010, prin semnarea la Bologna, a Declaratiei cu acelasi nume.

     La 19 mai 2001, 33 de ministri europeni responsabili pentru Invatamantul Superior se intalnesc la Praga si, in vederea realizarii demersului formulat la Bologna, au determinat obiective noi.

     Dupa Conferinta de la Praga a urmat Conferinta de la Berlin din 19 septembrie 2003, unde ministrii educatiei din 33 de tari europene au considerat necesara introducerea celui de-al treilea ciclu – doctorat, in vederea asigurarii unei corelari strinse dintre Spatiul European al Invatamintului Superior si Spatiul European al Cercetarii intr-o Europa a Cunoasterii.

     In cadrul Conferintei de la Berlin, au aderat la Procesul de la Bologna Rusia si ex-tarile Iugoslave. Actualmente, 40 de tari sunt membri ai Procesului de la Bologna.

      In mai 2005, la Bergen, in cadrul conferintei ministrilor europeni, responsabili de invatamintul superior la Proces a aderat si Republica Moldova, de rind cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia si Ucraina.

     La conferinta ministeriala de la Londra, 2007, s-au luat masuri pentru infiintarea unui Registru al Agentiilor Europene de Asigurare a Calitatii in invatamantul superior cu scopul de a creste increderea in sistemul educational european si s-a adoptat o strategie cu privire la dimensiunea globala a Spatiului European pentru invatamant superior.

     In aprilie 2009, la Leuven, Ministerele responsabile cu educatia superioara din 46 de tari semnatare ale Procesului Bologna s-au intalnit la Leuven si Louvain-la-Neuve pentru a stabili prioritatile pentru Spatiul European al Invatamantului Superior pana in 2020.  Acestia au subliniat in special importanta invatarii pe tot parcursul vietii, largirea accesului la educatia superioara si mobilitatea. Pana in 2020, cel putin 20% din absolventii Spatiului European al Invatamantului Superior vor fi trebuit sa fi studiat sau sa fi participat la un program de formare in afara tarii.

    In martie 2010, la Viena a fost lansat Spatiul European al Invatamantului Superior de catre ministri de resort ai tarilor participante in Procesul Bologna. In cadrul conferintei ministri au realizat ca unele obiective ale procesului Bologna nu au fost bine implementate si explicate si au decis sa colaboreze strans cu toti studentii si alti actori implicati pentru a imbunatati mobilitatea, angajabilitatea si sa isi mareasca eforturile de dezvoltare a dimensiuni sociale pentru a permite accesul tuturor la un invatamant superior de calitate.

    Putem constata ca Procesul de la Bologna defineste 11 actiuni sau masuri specifice in drumul spre atingerea unui obiectiv mai general – crearea Spatiului European al Invatamintului Superior, care la rindul lui va contribui la realizarea scopului ambitios, ce prevede crearea, in arealul Europei, a celei mai competitive si mai dinamice economii din lume.